Descoperă etapele procesului de obținere a unui permis de ședere în România pentru muncitorii asiatici, ce presupune reînnoirea sau prelungirea acestuia și cum te ajută AiRo în acest parcurs.
Ce reprezintă un permis de ședere pentru cetățeni non-UE pe teritoriul româniei?
Permisul de ședere este un document care permite angajaților care provin din teritorii non-UE să locuiască legal în România pentru o anumită perioadă de timp. În general, acest permis poate fi obținut pentru diferite motive, cum ar fi studii, reîntregirea familiei, muncă, afaceri, sau alte scopuri specifice.
Permis de ședere în scop de muncă
Permisul de ședere în scop de muncă este documentul necesar tuturor angajaților străini care nu au acces liber pe piața muncii din România conform tratatelor cu alte țări. Iată câteva excepții de la această regulă:
- Străini care vor desfășura activități solicitate de autorități administrative autonome sau ale administrației publice din România;
- Cetățeni non-UE care vin pentru a conduce o filială, reprezentanță sau sucursală din România pentru o companie cu sediul în străinătate (în acest caz, aceste persoane trebuie să prezinte alte documente, chiar dacă nu un permis de ședere);
- Cetățeni străini care au ca scop desfășurarea unor activităţi artistice în instituţii de cultură din România, conform unui ordin emis de ministrul culturii;
- Cetățeni din Republica Moldove, Ucraina și Republica Serbia, care dețin un contract individual de muncă în România, cu normă întreagă, încheiat pe maxim nouă luni.
Țări care au nevoie de viză pentru România
- Majoritatea țărilor din Africa (ex: Nigeria, Sudan, Etiopia)
- Majoritatea țărilor din Asia (ex: India, Pakistan, China)
- Țări din Orientul Mijlociu (ex: Iran, Irak, Siria)
- Țări din America Centrală și de Sud (ex: Venezuela, Cuba)
- Țări din fosta Uniune Sovietică, care nu fac parte din UE sau SEE (ex: Rusia, Belarus, Uzbekistan)
Cetățenii care au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul României, vor avea nevoie și de permis de ședere pentru a locui aici. Există totuși excepții de la lista categoriilor de țări de mai sus. Aceste excepții sunt țări cu care România are acorduri bilaterale și cărora le este permisă șederea fără viză pe perioade scurte.
Ministerul Afacerilor Interne din România actualizează constant lista acestor țări.
Ce presupune obținerea unui permis de muncă în România pentru muncitori asiatici?
Obținerea unui permis de muncă în România pentru muncitori asiatici implică parcurgerea unor etape bine definite, care necesită atât timp, cât și atenție la detalii.
Procesul include interacțiunea cu Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) și cu recruții, de aceea poate varia în funcție de tipul rolului pentru care se face angajarea (de exemplu, lucrător permanent, detașat, sezonier etc.).
Acesta este motivul pentru care cei mai mulți angajatori preferă să colaboreze cu o agenție de recrutare a muncitorilor asiatici precum AiRo, unde specialiștii se ocupă de îndeplinirea tuturor condițiilor la termen.
Iată procesul general pas cu pas, actele necesare, semnificația pentru aplicant și familia sa și termenii de timp implicați:
1. Obținerea avizului de angajare de la IGI – Ce spune legea?
Conform legislației României, angajatorul (sau firma de recrutare, în numele angajatorului) trebuie să solicite și să obțină un aviz de angajare de la IGI pentru fiecare candidat asiatic pe care intenționează să-l angajeze.
Actele necesare pentru obținerea avizului de angajare:
- Cerere motivată;
- Dovada împuternicirii legale a persoanei care reprezintă angajatorul în fața IGI;
- Certificat de înmatriculare sau înregistrare în registrul comerțului ori certificatul de înscriere în Registrul asociațiilor și fundațiilor, în original;
- Certificatul constatator din care să rezulte că în registrul comerțului sau, după caz, în Registrul asociațiilor și fundațiilor nu au fost înregistrate mențiuni privind deschiderea procedurii falimentului;
- Adeverință cu privire la forța de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant, eliberată cu cel mult 60 de zile anterior depunerii cererii pentru avizul de angajare de agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își are sediul social sau profesional angajatorul;
- Fișa postului, organigrama angajatorului cu precizarea funcțiilor ocupate și vacante;
- Dovada publicării prin mijloace de informare în masă din România a unui anunț pentru ocuparea locului de muncă vacant;
- Copia procesului-verbal întocmit de angajator din care să rezulte efectuarea selecției realizată pentru ocuparea locului de muncă vacant, ca urmare a publicării anunțului prevăzut la punctul anterior, precum și faptul că străinul pe care angajatorul intenționează să-l încadreze pe locul de muncă vacant îndeplinește condițiile de pregătire profesională și experiență în activitate prevăzute de legislația în vigoare pentru ocuparea acelui loc de muncă;
- Oferta fermă de angajare;
- Declarația pe propria răspundere a străinului că este apt din punct de vedere medical pentru a fi încadrat în muncă și că are cunoștințe minime de limba română sau cunoaște o limbă de circulație internațională;
- Curriculum vitae al străinului și 2 fotografii tip ¾ ale acestuia;
- Documentul de autorizare prevăzut de lege, atunci când este cazul;
- Cazierul judiciar al străinului sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de origine ori de reședință, tradus și legalizat în condițiile legii;
- Cazierul judiciar al angajatorului;
- Copia documentului de trecere a frontierei al străinului;
- Proba plății taxei de 100 EUR pentru fiecare aviz, achitată în RON la cursul BNR.
2. Obținerea vizei de lungă ședere pentru muncă
După primirea avizului de angajare, muncitorul trebuie să solicite o viză de lungă ședere pentru muncă de la misiunea diplomatică sau oficiul consular român din țara sa de origine.
Actele necesare pentru viză:
- Formular de cerere completat;
- Pașaportul valid;
- Fotografii tip pașaport;
- Avizul de angajare primit de la angajator;
- Dovada asigurării medicale pe durata șederii;
- Alte documente solicitate de consulat/ambasadă.
3. Intrarea în România și obținerea permisului de ședere
După sosirea în România, muncitorul trebuie să se adreseze IGI în maxim 30 de zile pentru a obține permisul de ședere corespunzător.
După obținerea avizului de angajare și a vizei de lungă ședere, pentru a solicita eliberarea permisului de ședere în România, fiecare recrut angajat va trebui să depună următoarele documente la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) sau la oficiul său teritorial competent:
- Cerere;
- Pașaportul în original original și copie;
- Contract de muncă cu încadrarea pe același cod COR ca în cel de pe avizul de muncă obținut de la Imigrări (copie și original);
- Raport REGES din care să reiasă cetățenia corectă, semnat și stampilat în original;
- Raport Revisal din care sa reiasă clar funcția, codul COR și salariul, semnat și stampilat in original
- Adeverință medicală în care să se specifice că recrutul nu prezintă pericol pentru sănătatea publica și este apt de muncă, în original;
- Dovada deținerii spațiului de locuit, act original și copie;
- Dovada cazării, fie contract de proprietate sau închiriere, după caz, în copie și în original;
- Contractul de comodat cu angajatul, semnat și ștampilat, în copie și original.
Taxele de procesare trebuie plătite în general înaintea depunerii documentelor pentru eliberarea permisului de ședere, la poștă, trezorerie sau prin transfer bancar.
Important: În anumite condiții, membrii de familie ai muncitorului pot să i se alăture în România, solicitând viză de lungă ședere pentru reîntregirea familiei și ulterior permis de ședere.
Cât durează obținerea unui permis de ședere în România pentru muncitori asiatici?
Obținerea avizului de angajare poate dura până la 30 de zile, cu posibilitatea extinderii cu încă 15 zile dacă sunt necesare verificări suplimentare.
În schimb, în recrutarea personalului din India, viza se eliberează pe baza avizului de angajare obținut de la IGI de către angajator, în termen de cel mult 60 de zile de emiterea acestuia. Aceeași regulă se aplică și în cazul personalului din Nepal și din celelalte țări partenere AIRO din Asia.
Durata de aprobare a vizei este de 10 zile din momentul depunerii cererii de eliberare a acesteia și se aprobă de către Centrul Naţional de Vize. Acestui timp i se adaugă și programarea unui interviu consular.
Permis de ședere temporară – Când recomandăm obținerea acestuia
Recomandăm obținerea unui permis de ședere temporară pentru muncitorii asiatici care lucrează sezonier sau pentru perioade clare de timp, cum este deseori cazul în HoReCa sau construcții.
Procesul de obținere a unui permis de ședere temporară în România pentru muncitori asiatici este destul de similar cu cel descris anterior pentru obținerea permisului de muncă și a vizei de lungă ședere pentru angajare.
Pasul 1: Avizul de angajare
Primul pas este obținerea avizului de angajare de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) de către angajatorul din România. Acest aviz este necesar pentru a demonstra că postul nu a putut fi ocupat de un cetățean român, din UE/SEE sau de un rezident permanent.
Pasul 2: Viza de lungă ședere pentru muncă
După obținerea avizului de angajare, muncitorul trebuie să solicite și să obțină o viză de lungă ședere pentru muncă (tip D/AM) de la ambasada sau consulatul României din țara sa de origine sau de reședință.
Pasul 3: Intrarea în România și solicitarea permisului de ședere temporară
Odată ajuns în România cu viza de lungă ședere pentru muncă, muncitorul trebuie să solicite eliberarea permisului de ședere temporară pentru muncă. Aceasta se face la sediul IGI din județul în care urmează să lucreze.
Taxă permis de ședere – Care e investiția ta?
Taxele pentru permisul de ședere în România variază în funcție de tipul permisului solicitat și pot fi actualizate periodic, așa că este important ca atât angajatorul, cât și angajatul să verifice valorile actuale pe site-ul oficial al Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) sau la consulate/ambasade pentru cele mai recente informații.
Costurile asociate obținerii permisului de ședere temporară pot include:
- Taxa pentru avizul de angajare: 100 EUR la curs BNR. Aceasta este plătită de angajator la momentul solicitării avizului de angajare de la IGI pentru un lucrător permanent și se restituie în cazul unui aviz nefavorabil.
- Taxa pentru viza de lungă ședere: 120 EUR la cursul monedei locale. Aceasta este plătită de muncitor sau de partenerul străin la ambasada sau consulatul României din țara de origine sau de reședință și nu va fi restituită în cazul avizului nefavorabil. Însă, dacă viza este obținută, suma se poate recupera de la angajator.
- Taxa pentru permisul de ședere: 259 RON, plătită de angajator la depunerea cererii de eliberare a permisului de ședere la IGI, pentru fiecare permis.
Prelungirea permisului de ședere pentru muncitori asiatici
Este obligatoriu ca permisul de ședere să fie reînnoit cu cel tarziu 30 de zile înainte ca permisul de ședere existent să expire, altfel se trece din nou prin întregul proces de obținere a acestuia.
Specialiștii noștri te pot ajuta în acest sens ca parte a serviciilor conexe recrutării propriu-zise, la cererea ta și contra cost.
Pentru a demara procesul, trebuie să depui cererea de prelungire a permisului de ședere la IGI din județul tău cel târziu cu 30 de zile înainte de expirarea acestuia.
Taxe prelungire permis de ședere
Taxele pentru prelungirea permisului de ședere sunt, în general, asemănătoare celor plătite pentru obținerea permisului de ședere. Suma exactă este actualizată constant pe website-ul Ministerului Muncii.
Reînnoirea permisului de ședere pentru muncitori asiatici
În unele contexte, reînnoirea poate implica și schimbarea tipului de permis de ședere sau actualizarea acestuia în cazul unor schimbări semnificative în situația personală sau profesională a muncitorului (de exemplu, schimbarea angajatorului, trecerea de la studii la muncă etc.).
Metodologia noastră este aceeași în cazul obținerii unui nou tip de permis ca în momentul prelungirii permisului de ședere în aceleași condiții.
Cel mai important aspect este să se inițieze procesul înainte de expirarea permisului de ședere actual pentru a evita perioadele de ședere ilegală și posibilele sancțiuni.
Ce faci în cazul în care permisul de ședere a expirat?
Dacă ești angajator și te afli în situația în care permisul de ședere al unui muncitor asiatic a expirat, îți recomandăm să ne contactezi cât de curând posibil.
Agențiile legitime de recrutare a muncitorilor asiatici vor ști cel mai bine să:
- Verifice situația;
- Ofere consiliere legislativă și administrativă în legătură cu pașii următori, atât ție, cât și angajatului;
- Contacteze autoritățile și să parcurgă demersurile necesare.
Rezidență în România pentru cetățeni non UE vs permis de muncă
Diferența principală între procesul de obținere a rezidenței în România pentru muncitori asiatici și procesul de obținere a unui permis de muncă constă în scopul și durata șederii, precum și în drepturile și obligațiile care decurg din fiecare statut.
Obținerea permisului de muncă
- Scopul este specific și limitat la angajarea într-o relație de muncă cu un angajator din România.
- Durata este, de obicei, legată de durata contractului de muncă și poate fi prelungită în concordanță cu continuarea relației de muncă.
- Permite muncitorului să lucreze și să șadă în România pe durata valabilității permisului de muncă.
- Este necesar pentru toți muncitorii asiatici care doresc să lucreze în România.
Obținerea rezidenței în România
- Scopul poate fi mai diversificat și include muncă, studii, reîntregirea familiei, activități comerciale sau de investiții, protecție internațională etc.
- Durata poate varia; rezidența temporară este, de obicei, pentru un an, cu posibilitatea de prelungire, în timp ce rezidența permanentă este acordată după o ședere legală și continuă de 5 ani și oferă un statut mai stabil.
- Constă în mai multe drepturi, inclusiv accesul la servicii sociale și, în unele cazuri, libertatea de a lucra fără a avea nevoie de un permis de muncă specific.
- Procesul variază în funcție de baza solicitării rezidenței și implică, de obicei, furnizarea de dovezi care să susțină scopul și condițiile de eligibilitate pentru tipul de rezidență solicitat.
Când merită, ca angajator, să ajuți muncitorul să obțină rezidența?
- Angajamente pe termen lung: Dacă planifici să menții o relație de muncă pe termen lung cu muncitorul, ajutându-l să obțină rezidența poate oferi mai multă stabilitate atât pentru el, cât și pentru organizația ta.
- Talente speciale sau rare: În cazul în care muncitorul are competențe speciale, rare sau foarte căutate, investiția în obținerea rezidenței poate fi justificată pentru a-l reține pe termen lung.
- Încurajarea loialității: Oferirea asistenței în obținerea rezidenței poate crește loialitatea angajatului față de companie și poate îmbunătăți relația de muncă.
- Facilitarea integrării: Rezidența oferă muncitorului și, eventual, familiei sale, mai multe drepturi și acces la servicii, facilitând astfel integrarea mai ușoară și adaptarea la viața în România.
Este important ca angajatorul să evalueze fiecare situație individual și să ia în considerare atât nevoile organizației, cât și pe cele ale muncitorului înainte de a decide să ofere asistență pentru obținerea rezidenței.
Acest proces implică efort și resurse suplimentare, dar beneficiile pe termen lung pot compensa aceste costuri inițiale.
Condițiile de angajare pentru muncitori indieni sunt asemănătoare cu prevederile pentru toți cetățenii non-UE, însă te sfătuim să te informezi din surse sigure (IGI sau specialiștii noștri) înainte de a începe orice procedură.
Discută cu un consultant AiRo pentru a facilita demersurile pentru permisul de ședere sau pentru rezidență. Îți stăm întotdeauna la dispoziție pentru consultanță și pentru a-ți recomanda cele mai potrivite servicii pentru satisfacerea obiectivelor tale.