Permisul de ședere în România pentru muncitori asiatici

Permisul de ședere atestă dreptul unui cetățean non-UE de a locui legal în România. Pentru angajarea în scop de muncă a muncitorilor asiatici, procedura include depunerea cererii unice, obținerea vizei D/AM1 sau D/AM2 și solicitarea permisului la IGI. 

Mai jos găsești pașii, actele și taxele actualizate, precum și modul în care AiRO poate gestiona demersurile administrative pentru angajarea lucrătorilor asiatici.

Ce reprezintă un permis de ședere pentru cetățeni non-UE pe teritoriul României?

Permisul de ședere este un document care permite angajaților care provin din teritorii non-UE să locuiască legal în România pentru o anumită perioadă de timp. În general, acest permis poate fi obținut pentru diferite motive, cum ar fi studii, reîntregirea familiei, muncă, afaceri sau alte scopuri specifice. 

Permis de ședere în scop de muncă

Dreptul de muncă și dreptul de ședere sunt reglementate separat. Pentru majoritatea cetățenilor non-UE angajați în România, permisul de ședere în scop de muncă se solicită după intrarea în țară cu viza corespunzătoare. 

Unele categorii de persoane au reguli speciale de acces pe piața muncii, dar situația de ședere trebuie verificată distinct:

• Străini care vor desfășura activități solicitate de autorități administrative autonome sau ale administrației publice din România; 
• Cetățeni non-UE care vin pentru a conduce o filială, reprezentanță sau sucursală din România pentru o companie cu sediul în străinătate (în acest caz, aceste persoane trebuie să prezinte alte documente, chiar dacă nu un permis de ședere);
• Cetățeni străini care au ca scop desfășurarea unor activităţi artistice în instituţii de cultură din România, conform unui ordin emis de ministrul culturii;
• Cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Republica Serbia, care dețin un contract individual de muncă în România, cu normă întreagă, încheiat pe maxim nouă luni. 

Țări care au nevoie de viză pentru România

• Majoritatea țărilor din Africa (ex: Nigeria, Sudan, Etiopia)
• Majoritatea țărilor din Asia (ex: India, Pakistan, China)
• Țări din Orientul Mijlociu (ex: Iran, Irak, Siria)
• Țări din America Centrală și de Sud (ex: Venezuela, Cuba)
• Țări din fosta Uniune Sovietică, care nu fac parte din UE sau SEE (ex: Rusia, Belarus, Uzbekistan)

Cetățenii care au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul României, vor avea nevoie și de permis de ședere pentru a locui aici. Există totuși excepții de la lista categoriilor de țări de mai sus. Aceste excepții sunt țări cu care România are acorduri bilaterale și cărora le este permisă șederea fără viză pe perioade scurte. 

Ministerul Afacerilor Externe publică listele oficiale privind țările ale căror cetățeni care au sau nu nevoie de viza de intrare în România. 

Ce presupune obținerea unui permis de muncă în România pentru muncitori asiatici?

Obținerea unui permis de muncă în România pentru muncitori asiatici implică parcurgerea unor etape bine definite, care necesită atât timp, cât și atenție la detalii. 

Procesul include interacțiunea cu Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) și cu recruții, de aceea poate varia în funcție de tipul rolului pentru care se face angajarea (de exemplu, lucrător permanent, detașat, sezonier etc.). 

Acesta este motivul pentru care cei mai mulți angajatori preferă să colaboreze cu o agenție de recrutare a muncitorilor asiatici precum AiRO, unde specialiștii se ocupă de îndeplinirea tuturor condițiilor la termen.

Iată procesul general pas cu pas, actele necesare, semnificația pentru aplicant și familia sa și termenii de timp implicați: 

1. Cererea unică sau, pentru dosarele tranzitorii, avizul de angajare

Din 2026, cererile noi sunt gestionate prin cererea unică din platforma WorkinRomania. Pentru D/AM1, aceasta este depusă de angajatorul eligibil, iar pentru D/AM2, ca regulă, de o agenție de plasare autorizată în numele angajatorului sau, prin excepție, de un angajator autorizat. Dosarele aflate sub dispozițiile tranzitorii pot continua după regulile anterioare, motiv pentru care procedura trebuie stabilită pentru fiecare caz.

Noile tipuri de vize de lungă ședere

Viza D/AM1 se folosește în principal pentru lucrătorii înalt calificați, dar și pentru anumite categorii prevăzute expres de lege: persoane care desfășoară activități solicitate de autorități centrale, activități didactice, științifice ori artistice, sportivi profesioniști și cetățeni din Republica Moldova, Ucraina sau Republica Serbia angajați cu normă întreagă. Cererea unică este depusă direct de angajatorul înregistrat în Registrul angajatorilor străinilor.

Viza D/AM2 se folosește pentru lucrătorii permanenți, sezonieri și transfrontalieri care nu se încadrează la D/AM1. Ocupația trebuie să figureze în Lista ocupațiilor deficitare, iar cererea este depusă, ca regulă, de o agenție de plasare autorizată în numele angajatorului sau, în cazurile permise de lege, de un angajator autorizat.

Depunerea documentelor online

Cererea unică pentru D/AM1 sau D/AM2 se depune exclusiv online în WorkinRomania. de o agenție de plasare autorizată și înscrisă în Registrul agențiilor de plasare (RAPS), în numele angajatorului. În cazurile prevăzute de lege, aceasta poate fi depusă direct de un angajator autorizat. Pentru obținerea permisul de ședere, solicitantul poate încărca documentele și solicita programarea prin Portal IGI, apoi urmează indicațiile formațiunii teritoriale competente. 

Dacă depuneți actele online, veți primi notificări automate pe e-mail privind stadiul dosarului.

Pentru viza D/AM1 sau D/AM2, solicitantul completează formularul în platforma eVisa a MAE, apoi prezintă documentele cerute de misiunea diplomatică.

Vechea procedură a obținerii avizului este relevantă numai pentru dosarele tranzitorii:

• Cerere motivată;
• Dovada împuternicirii legale a persoanei care reprezintă angajatorul în fața IGI;
• Certificat de înmatriculare sau înregistrare în registrul comerțului ori certificatul de înscriere în Registrul asociațiilor și fundațiilor, în original;
• Certificatul constatator din care să rezulte că în registrul comerțului sau, după caz, în Registrul asociațiilor și fundațiilor nu au fost înregistrate mențiuni privind deschiderea procedurii falimentului;
• Adeverință cu privire la forța de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant, eliberată cu cel mult 60 de zile anterior depunerii cererii pentru avizul de angajare de agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își are sediul social sau profesional angajatorul;
• Fișa postului, organigrama angajatorului cu precizarea funcțiilor ocupate și vacante;
• Dovada publicării prin mijloace de informare în masă din România a unui anunț pentru ocuparea locului de muncă vacant;
• Copia procesului-verbal întocmit de angajator din care să rezulte efectuarea selecției realizată pentru ocuparea locului de muncă vacant, ca urmare a publicării anunțului prevăzut la punctul anterior, precum și faptul că străinul pe care angajatorul intenționează să-l încadreze pe locul de muncă vacant îndeplinește condițiile de pregătire profesională și experiență în activitate prevăzute de legislația în vigoare pentru ocuparea acelui loc de muncă;
• Oferta fermă de angajare;
• Declarația pe propria răspundere a străinului că este apt din punct de vedere medical pentru a fi încadrat în muncă și că are cunoștințe minime de limba română sau cunoaște o limbă de circulație internațională;
• Curriculum vitae al străinului și 2 fotografii tip ¾ ale acestuia;
• Documentul de autorizare prevăzut de lege, atunci când este cazul;
• Cazierul judiciar al străinului sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de origine ori de reședință, tradus și legalizat în condițiile legii;
• Cazierul judiciar al angajatorului;
• Copia documentului de trecere a frontierei al străinului;

Taxele și documentele aplicabile unui dosar tranzitoriu se verifică la IGI înainte de depunere, deoarece procedura nouă diferă.

2. Obținerea vizei de lungă ședere pentru muncă

După aprobarea cererii unice, lucrătorul solicită viza de lungă ședere pentru muncă D/AM1 sau D/AM2 la misiunea diplomatică ori oficiul consular român competent pentru țara de origine sau de reședință.

Actele necesare pentru viză:

• Formular de cerere completat;
• Pașaportul valid;
• Fotografii tip pașaport;
• Dovada aprobării cererii unice și documentele cerute pentru categoria D/AM1 sau D/AM2;
• Dovada asigurării medicale pe durata șederii;
• Alte documente solicitate de consulat/ambasadă.

3. Intrarea în România și obținerea permisului de ședere

După intrarea în România, lucrătorul depune personal (sau asistat de firma de recrutare) documentele pentru permisul de ședere la formațiunea teritorială IGI din județul în care locuiește, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de ședere acordat de viză. 

După aprobarea cererii unice și obținerea vizei de lungă ședere, pentru a solicita eliberarea permisului de ședere în România, fiecare recrut angajat va trebui să depună următoarele documente la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) sau la oficiul său teritorial competent:

• Cerere;
• Pașaportul în original și copie;
• Contract de muncă cu încadrarea pe codul COR corespunzător funcției aprobate în procedura de angajare (copie și original) – găsești ce trebuie să conțină un contract de muncă aici;
• Raport REGES din care să reiasă cetățenia corectă, semnat și stampilat în original;
• Raport Revisal din care sa reiasă clar funcția, codul COR și salariul, semnat și stampilat in original;
• Adeverință medicală în care să se specifice că recrutul nu prezintă pericol pentru sănătatea publica și este apt de muncă, în original;
• Dovada deținerii spațiului de locuit, act original și copie;
• Dovada cazării, fie contract de proprietate sau închiriere, după caz, în copie și în original;
• Contractul de comodat cu angajatul, semnat și ștampilat, în copie și original.

Taxele de procesare trebuie plătite în general înaintea depunerii documentelor pentru eliberarea permisului de ședere, la poștă, trezorerie sau prin transfer bancar.

Excepții de la aviz

Nu toate situațiile urmează aceeași procedură. Anumite persoane pot lucra fără aviz de angajare, în timp ce dosarele tranzitorii și lucrătorii eligibili pentru D/AM1 urmează reguli distincte. Angajatorul trebuie să identifice categoria aplicabilă înainte de depunerea documentelor: 

• Studenții non-UE cu drept de ședere pentru studii pot lucra până la 6 h/zi fără aviz de angajare, reducând birocrația pentru joburile part-time. 
• Pentru dosarele care rămân sub regulile tranzitorii, termenele și actele se verifică la IGI înainte de depunere. 
• Lucrătorii înalt calificați intră între categoriile eligibile pentru D/AM1; condițiile pentru Cartea Albastră UE se verifică separat, în funcție de contract și de cadrul legal aplicabil.

Cât durează obținerea unui permis de ședere în România pentru muncitori asiatici?

Durata de obținere a permisului de ședere variază în funcție de soluționarea cererii unice, obținerea vizei de muncă, disponibilitatea programării consulare, și procesarea dosarului la IGI: 

• Solicitarea vizei D/AM1 sau D/AM2 se soluționează în cel mult 30 de zile de la prezentarea lucrătorului la misiunea diplomatică sau la consulat. 
• După intrarea în România, IGI soluționează cererea de prelungire a dreptului de ședere în scop de muncă în 30 de zile de la depunere. 
• În cazuri excepționale, determinate de complexitatea dosarului, termenul IGI poate fi prelungit cu până la 30 de zile.

Aceste termene nu includ recrutarea, pregătirea documentelor, programarea la consulat și deplasarea în România. Calendarul complet se stabilește după verificarea postului și a documentelor candidatului.

Pentru recrutarea personalului din India, a personalului din Nepal și din celelalte țări partenere AiRO, solicitarea vizei se face după aprobarea cererii unice. Calendarul efectiv include și programarea la misiunea diplomatică, verificarea actelor și organizarea deplasării.

După intrarea în România cu viza de muncă, documentele pentru permis de ședere se depun la IGI cu cel puțin 30 de zile înainte ca dreptul de ședere acordat prin viză să expire. Un dosar incomplet sau verificările suplimentare pot prelungi perioada. 

Permis de ședere temporară – Când recomandăm obținerea acestuia

Recomandăm obținerea unui permis de ședere temporară pentru muncitorii asiatici care lucrează sezonier sau pentru perioade clare de timp, cum este deseori cazul în HoReCa sau construcții. 

Pentru muncitori din Sri Lanka și din alte state non-UE, procesul păstrează cele trei etape descrise mai sus: cererea unică, viza de muncă și permisul de ședere solicitat după intrarea în România.

Pasul 1: Cererea unică pentru angajare

Primul pas este publicarea ofertei ferme și depunerea cererii unice în WorkinRomania de entitatea autorizată pentru categoria de viză aplicabilă. Pentru obținerea vizei D/AM2, ocupația trebuie să se regăsească în lista oficială a ocupațiilor deficitare.

Pasul 2: Viza de lungă ședere pentru muncă

După aprobarea cererii unice, lucrătorul solicită viza de lungă ședere pentru muncă D/AM1 sau D/AM2 la ambasada ori consulatul României competent pentru țara sa de origine sau de reședință.

Pasul 3: Intrarea în România și solicitarea permisului de ședere temporară

Odată ajuns în România cu viza de lungă ședere pentru muncă, muncitorul trebuie să solicite eliberarea permisului de ședere temporară pentru muncă. Aceasta se face la sediul IGI din județul în care urmează să lucreze.

Taxe pentru permisul de ședere și viza de muncă

Taxele pentru permisul de ședere în România variază în funcție de tipul permisului solicitat și pot fi actualizate periodic, așa că este important ca atât angajatorul, cât și angajatul să verifice valorile actuale pe site-ul oficial al Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) sau la consulate/ambasade pentru cele mai recente informații.

Costurile asociate obținerii permisului de ședere temporară pot include:

• Costurile procedurii de angajare depind de tipul vizei (D/AM1 sau D/AM2) și de serviciile incluse. 
• Taxa pentru viza de lungă ședere este de 300 EUR pentru cererile transmise prin portalul eVisa începând cu 27 aprilie 2026. Taxa se achită în condițiile comunicate de misiunea diplomatică și, de regulă, nu se restituie după prelucrarea cererii.
• Costul documentului pentru permisul de ședere temporară sau permanentă este de 265 lei, tarif în vigoare din 1 august 2025. Pentru prelungirea dreptului de ședere temporară se achită separat taxa de 120 EUR, în echivalent lei, dacă nu se aplică o scutire legală.

Reperele de mai jos trebuie verificate din nou înainte de plată, deoarece taxele și instrucțiunile de achitare pot fi actualizate de MAE sau IGI:

Prelungirea permisului de ședere pentru muncitori asiatici

Cererea de prelungire a dreptului de ședere se depune cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea permisului existent. Depășirea termenului poate atrage consecințe administrative, dar pașii necesari se stabilesc de IGI în funcție de situația concretă. 

Specialiștii noștri te pot ajuta în acest sens ca parte a serviciilor conexe recrutării propriu-zise, la cererea ta și contra cost. 

Pentru a demara procesul, trebuie să depui cererea de prelungire a permisului de ședere la IGI din județul tău cel târziu cu 30 de zile înainte de expirarea acestuia.

Există opțiunea de a folosi portalul web IGI și să faceți o programare online pentru prelungirea permisului de ședere.

Taxe prelungire permis de ședere

Taxele pentru prelungirea permisului de ședere sunt, în general, asemănătoare celor plătite pentru obținerea permisului de ședere:

• 120 EUR, achitați în echivalent lei, pentru prelungirea dreptului de ședere temporară;
• 265 lei pentru costul cardului de permis de ședere; 
• eventuale costuri pentru documente, traduceri sau operațiuni administrative, în funcție de dosar; 
• verificarea valorilor și a conturilor de plată pe site-ul IGI înainte de achitare.

Reînnoirea permisului de ședere pentru muncitori asiatici

În unele contexte, reînnoirea poate implica și schimbarea tipului de permis de ședere sau actualizarea acestuia în cazul unor schimbări semnificative în situația personală sau profesională a muncitorului (de exemplu, schimbarea angajatorului, trecerea de la studii la muncă etc.).

Metodologia noastră este aceeași în cazul obținerii unui nou tip de permis ca în momentul prelungirii permisului de ședere în aceleași condiții.

Cel mai important aspect este să se inițieze procesul înainte de expirarea permisului de ședere actual pentru a evita perioadele de ședere ilegală și posibilele sancțiuni.

Ce faci în cazul în care permisul de ședere a expirat?

Dacă permisul de ședere în scop de muncă a expirat, situația trebuie verificată imediat cu IGI înainte de continuarea activității și dacă a fost emisă o decizie de returnare. 

Pentru anumite cazuri, OUG nr. 32/2026 a introdus o măsură temporară de regularizare până la 31 decembrie 2026, dar aceasta se aplică numai dacă sunt îndeplinite condițiile legale:

• Dreptul de ședere pentru muncă a expirat;
• Persoana a rămas în România; 
• Persoana nu a primit o decizie de returnare; 
• Persoana a declarat la IGI adresa la care locuiește în termen de 60 de zile calculat de la 27 aprilie 2026.

Dacă aceste condiții și celelalte criterii legale sunt îndeplinite, angajatorul sau agenția de plasare autorizată completează cererea unică, iar prelungirea dreptului de ședere poate fi solicitată până la 31 decembrie 2026. După aprobare, lucrătorul trebuie să se programeze la IGI în termen de 10 zile pentru preluarea datelor biometrice și emiterea permisului.

În caz contrar, dacă adresa nu a fost declarată în termen, există o decizie de returnare sau nu sunt îndeplinite condițiile pentru angajare, această măsură nu se aplică automat. IGI stabilește procedura disponibilă în situația respectivă.

Cum te ajută agenția de recrutare în acest caz?

Agențiile legitime de recrutare a muncitorilor asiatici vor ști cel mai bine să:

• Verifice situația;
• Ofere consiliere legislativă și administrativă în legătură cu pașii următori, atât ție, cât și angajatului;
• Contacteze autoritățile și să parcurgă demersurile necesare.

Valabilitatea permiselor de ședere

Valabilitatea permisului temporar este corelată cu dreptul de ședere și cu durata raportului de muncă, în limitele legale aplicabile categoriei. Permisul de ședere pe termen lung este valabil 5 ani pentru celelalte scopuri ale șederii și 10 ani pentru membrii de familie ai cetățenilor români.

Rezidență în România pentru cetățeni non UE vs permis de muncă

În practică, angajatorii confundă frecvent permisul de muncă cu permisul de ședere. Cererea unică și viza reglementează accesul inițial al cetățeanului non-UE în scop de muncă, iar permisul eliberat de IGI atestă dreptul de ședere după intrarea în România.

Obținerea permisului de muncă

• Scopul este specific și limitat la angajarea într-o relație de muncă cu un angajator din România.
• Durata este, de obicei, legată de durata contractului de muncă și poate fi prelungită în concordanță cu continuarea relației de muncă.
• Dreptul de muncă este legat de condițiile aprobate pentru angajare, iar dreptul de ședere este atestat prin permisul eliberat de IGI.
• Procedura concretă diferă în funcție de cetățenie, categorie de lucrător și eventualele excepții prevăzute de lege.

Obținerea rezidenței în România

• Scopul poate fi mai diversificat și include muncă, studii, reîntregirea familiei, activități comerciale sau de investiții, protecție internațională etc.
• Șederea pe termen lung se poate solicita, ca regulă generală, după 5 ani de ședere legală și continuă. Continuitatea presupune, în mod obișnuit, ca persoana să nu lipsească din țară mai mult de 6 luni consecutive și cel mult 10 luni în total în cei 5 ani; perioada ca lucrător sezonier nu se ia în calcul.
• Constă în mai multe drepturi, inclusiv accesul la servicii sociale și, în unele cazuri, libertatea de a lucra fără a avea nevoie de un permis de muncă specific.
• Procesul variază în funcție de baza solicitării rezidenței și implică, de obicei, furnizarea de dovezi care să susțină scopul și condițiile de eligibilitate pentru tipul de rezidență solicitat.

Când merită, ca angajator, să ajuți muncitorul să obțină rezidența?

• Angajamente pe termen lung: Dacă planifici să menții o relație de muncă pe termen lung cu muncitorul, ajutându-l să obțină rezidența poate oferi mai multă stabilitate atât pentru el, cât și pentru organizația ta.
• Talente speciale sau rare: În cazul în care muncitorul are competențe speciale, rare sau foarte căutate, investiția în obținerea rezidenței poate fi justificată pentru a-l reține pe termen lung.
• Încurajarea loialității: Oferirea asistenței în obținerea rezidenței poate crește loialitatea angajatului față de companie și poate îmbunătăți relația de muncă.
• Facilitarea integrării: Rezidența oferă muncitorului și, eventual, familiei sale, mai multe drepturi și acces la servicii, facilitând astfel integrarea mai ușoară și adaptarea la viața în România.

Este important ca angajatorul să evalueze fiecare situație individual și să ia în considerare atât nevoile organizației, cât și pe cele ale muncitorului înainte de a decide să ofere asistență pentru obținerea rezidenței. 

Acest proces implică efort și resurse suplimentare, dar beneficiile pe termen lung pot compensa aceste costuri inițiale.

Condițiile de angajare pentru muncitori indieni sunt asemănătoare cu prevederile pentru toți cetățenii non-UE, însă te sfătuim să te informezi din surse sigure (IGI sau specialiștii noștri) înainte de a începe orice procedură.

Discută cu un consultant AiRO pentru a facilita demersurile pentru permisul de ședere sau pentru rezidență. Îți stăm întotdeauna la dispoziție pentru consultanță și pentru a-ți recomanda cele mai potrivite servicii pentru satisfacerea obiectivelor tale.